Despre mine

 

                                                              FELIX  SIMA

  NĂSCUT: 6 iunie 1949, Comuna Mihăeşti – Măgura, judeţul Vâlcea.

DEBUT: Revista “Luceafărul”, 1969.

 Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania – din anul 1990, Filiala Craiova.

VERSURI ŞI ARTICOLE  ÎN REVISTELE:

 “Amfiteatru”, “Argeş”, “Astra”, Ateneu”, “Casa Cărţii Vâlcene”,“Curierul de Vâlcea”, “City”, Dokiana, “Experiment”,“Flacăra”, “Gheozdan – Magazin”, “Glasul naţiunii” (Chişinău)”, “Infopuls”, “Îndrumătorul cultural”, “Luceafărul” “Lumina Lumii”, “Mitropolia Olteniei”, “Monitorul de Vâlcea”, “Mozaic”, “Ochean”, “Orizont” (Râmnicu- Vâlcea), “Papagalul”, “Plai românesc” (Cernăuţi), “Povestea vorbei”, “Ramuri”, “Renaşterea”(Publicaţie de Spiritualitate Creştină a Sfintei Episcopii a Râmnicului),  “Revista de apicultură”,, “Romănia literară”,“Săptămâna”, “S.L.A.S.T.”, “Spinul”, “7 zile”, “Tribuna”, “Ţânţarul”, “Vâlcea literară”, “Vatra”, “Viaţa  Românească”, emisiuni Radio şi Tv.

CĂRŢI PUBLICATE:

* “Cineva mai tânăr”, versuri, Bucureşti, Editura “Albatros”, 1978, 64 p. Premiul de debut al Editurii “Albatros”

* “Înfriguratul Fierbinte”, versuri, Craiova, Editura  “Scrisul Românesc”, 1980, 68 p.

* “Carte de pământ”, versuri, Slatina, Editura “Scribul”, 1992, 70 p.

* “Tu să-mi spui de unde vii  şi ce poezii mai ştii”,versuri,Râmnicu-Vâlcea, Editura “Conphis”, 1994, 36 p.

* “Ridică-te, negură”, versuri, Râmnicu- Vâlcea, Editura “Conphis”, 1994, 98 p.

* “Cu un fir de ghiocel /aş putea să scriu la fel”, versuri, Râmnicu- Vâlcea, Editura “Conphis”, 1995, 32 p.

* “Din Ţara lui Anton Pann”, versuri, în colaborare cu Dragoş Serafim, Râmnicu-Vâlcea, Editura “Conphis”, 1996, 70 p.

* “Case de piatră”- videopoeme-, Râmnicu-Vâlcea, Editura “Conphis”, 1997, 60 p.

* “Poarta Raiului”, versuri, Cluj-Napoca, Editura “Napoca- Star”, 2000, 60 p.

* “Amintiri din Casa Arsă, Craiova, Editura “Ramuri”, 2005, 51 p.

 * „Poezie volatilă”, Râmnicu – Vâlcea, Editura „Antim Ivireanul”, 2008,  54 p. s

PREZENT ÎN ANTOLOGIILE:

–          “Cumpăna”, 1969; “Echinocţiu rotund”, 1970; “Trepte”, 1972; “Cetatea Luminilor”, 1976; “Casa de sub pădure”, 1976; “Bălcescu în memoria poetică”, 1977; “Arc peste timp”, 1977; “Odă patriei”, 1979; “Vorbiri şi convorbiri”,1979, p. 63-66 ; “ASTRA- 130 de ani de la înfiinţare”, Sibiu, Biblioteca “ASTRA”, 1992, p. 183-184; “Arcade X”, 1984; Almanah  “Ramuri 1984”, Craiova, 1984, p. 60; Costea Marinoiu, “Inscripţii în cărbune”, Bucureşti, Editura “Eminescu”, 1985, p. 59- 63;  “Cântecul patriei”, Bucureşti, Editura  ”Albatros”, 1986; “Porţile luminii”, Craiova,Editura “Scrisul Românesc”, 1985; Arhimandrit Gamaliil Vaida, “Oltul, Cozia şi Mircea în versurile poeţilor noştri”, Râmnicu-Vâlcea, Editura “Conphys”, 1994, p. 62; Constantin Mohanu,  “Bicentenar Anton Pann”, Râmnicu-Vâlcea, Editura “Horion”, 1996, p. 262-263; “SUD-VEST: antologie a scriitorilor contemporani din Oltenia”, Craiova, Editura “Aius”, 1998; “Poezii di vii. Antologii”, Piteşti, Editura “Tiparg”, 1996; “Iisus- Antologie de versuri dedicate lui Iisus”, Râmnicu-Vâlcea, Editura “Almarom”, 2000; “Fagurele de aur”,Râmnicu-Vâlcea, Editura “Offsetcolor”, 2002; Gheorghe Pârja; Echim Vancea; Ioana Petraş, “Portret de grup cu Laurenţiu Ulici”, Cluj-Napoca, Editura “Dacia”, 2002, p. 88-90; Traian D. LUNGU, “Furie blândă”, Râmnicu-Vâlcea, Editura “Conphys”, 2002, p. 123 – 127; “Mitropolia Olteniei”, LV, nr. 9 – 12, 2003, p.197;  Albumul “Zorlescu”, Râmnicu-Vâlcea, Editura “Almarom”, 2005;  Dumitru Lazăr, “George Voica – Poet al metaforei”, Râmnicu-Vâlcea, Editura “Almarom”, 2005, p. 42-43; Constantin Mohanu, “Anton Pann – Între spiritul balcanic şi mirajul Europei”, Bucureşti, Editura “Ager”, 2006, p.317-318; Artur Silvestri, “Mărturisirea de credinţă literară”, Bucureşti, Editura “Carpathya Press”, 2006, p. 52 -53; Dragoş P. Petroşanu, “Sfântul Grigorie Decapolitul din Mânăstirea Bistriţa – Vâlcea şi alte studii din istorie”, Râmnicu – Vâlcea, Editura “Offsetcolor”, 2006, p. 114-115;  Dârţu, Constantin Toni, “Personalităţi române şi faptele lor”, vol. XVII, Casa de editură Venus, Iaşi, 2006, p. 363.

–           

EDIŢII  ALCĂTUITE ŞI ÎNGRIJITE:

  • Carmen SINDILE – “Pasiuni asimetrice”, roman eseu, Râmnicu- Vâlcea, 1996, 112 p.
  • Arhimandrit Gamaliil VAIDA – “Oltul, Cozia şi Mircea în versurile poeţilor noştri. Râmnicu – Vâlcea, Editura “Conphys”, 1997, 64 p.
  • Gelu DUIMOVICI  -“Acolo unde îngerul şi demonul joacă şah”, Râmnicu-Vâlcea, Editura “Conphys”, 1994, 88 p.
  • “Poezii din vii. Antologii”, Piteşti, Editura “Tiparg”, 1998, 130 p.
  • “Fagurele de aur”, Râmnicu- Vâlcea, Editura “Offsetcolor”, 2002, 280 p.
  • Dragoş P. PETROŞANU- “Sfântul Grigorie Decapolitul din Mânăstirea Bistriţa – Vâlcea  şi alte stidii din istorie”. Râmnicu – Vâlcea, Editura “Offsetcolor”, 2006, 120 p. Editia a doua, rev`zut` ]i ad`ugit` , 2007, 142 p.

*      Marian Creang`- „Biblioteca, scriitorul ]i cartea”, R@mnicu- V@lcea, Editura „Offsetcolor”, 2007,116 p.

*      Drago] Vr@nceanu- „Casa de sub p`dure” , vol.II, (colab.) R@mnicu -V@lcea, Editura „Offsetcolor”, 2007          

*      George |`rnea –  La ziarul „Orizont”. R@mnicu -V@lcea, Editura „Offsetcolor”, 2008, 184 p.

CÂTEVA REFERINŢE CRITICE

 “Ca mulţi poeţi care nu au prejudecata fixării la un stăpân şi nici nu se claustrează prematur în şopronul poeziei, spre a meşter, orgolios şi orb, la robotul de concepţie proprie, Felix Sima digitează sau a digitat la cele  mai felurite instrumente.El este, nu încape îndoială, un dăruit al candorilor, un modern romantic menestrel cu timbrul propriu, printre cei mai interesanţi iviţi în lirica actuală.”

                                                                                                                CORNEL REGMAN

                                                “Noi explorări critice”, Bucureşti, Editura “Eminescu”, 1982.                                      

“O impetuoasă febră a cunoaşterii, o aspră şi robustă febră cerebrală, colorate cu surdina unui lirism grav, controlat, conformat unei viziuni şi unei metode din nevoia de a descifra şi compune o sintaxă artistică  personală, care să ordoneze riguros înţelesurile şi tumultul exploziv interior, fac din Felix Sima un poet neliniştit, străbătut violent de toate ardenţele vârstei, de toate convulsiile, de toate căutările ei, dar, în acelaşi timp, obţinând, reuşind să obţină, cristalizarea cristalizarea acestora într.un plan armonic, într-o imagine coerentă, într-un univers rotund şi revelator.

                                                                                                                ILIE PURCARU

                                                “Carte despre olteni”, Craiova, “Scrisul românesc”, 1987.

“Transfigurarea conduce la înfrigurare, adică la o altă vârstă, a încordărilor robuste pe calea cunoaşterii. Ceea ce ambiţionează, de fapt, Feliz Sima, este compunerea unei noi mitologii a creaţiei, pe baza singurului scenariu posibil, acela de baladă / viziune, cu virtualităţi ideatice şi fulguraţii metaforice proprii artizanului atins de rafinamentele hieratismului madrigalesc. Pădurea creată în “Înfriguratul Fierbinte” are, fireşte, aura de simbol / mister ambivalent, generatoare concomitent a fricii şi a seninătăţii, dar şi valoare de cadru ideal pentru meditaţia cu subiect filosofic. Felix Sima se dovedeşte un temperament apolinic, înzestrat cu simţul ordinii universale.

                                                                                                                CONSTANTIN M. POPA

                                                “Clasici şi contemporani”, Craiova, “Scrisul românesc”, 1987.

“Felix Sima este un autor de elegii … ironice, personale prin amestecul de candoare, inconformism, naturaleţe şi somptuozitate, de asemenea  prin muzicalitate, rafinament prozodic şi tropic”.

                                                                                                                LAURENŢIU ULICI

                                             “Prima verba”, vol. III, Timişoara,Editura de Vest, 1991.

“Poezia lui Feliz Sima, sublimată până la esenţial, pare o translaţie în literatură a universului plastic al lui Georgio De Chirico. Poetul este conştient de acest lucru şi adaugă o bucurie a sincerităţii şi fragilităţii vieţii, trăite într-o adevărată revelaţie. Aceasta se descoperă în expresia elevată,  în arderea prin creaţie.

 Felix Sima se mai apropie, la o analiză subtilă, prin relevarea vidului interior şi a eliptismului expresiei, de George Bacovia. Rămâne de văzut dacă el va satisface sau va combate expresiile critice fixate de noi aici.”

                                                                                                                CONSTANTIN ZĂRNESCU

                                                “Ridică-te, negură”, Râmnicu-Vâlcea, Editura “Conphys, 1994, p. 94.

“Într-o ţară în care poeţii publică mult, dezlânat, fără simţul axului interior pentru că au obsesia cantităţii, Felix Sima poate constitui un model de fericită măsură. El şi-a aflat proporţia interioară.; s-a vertebrat liric.

 Am constatat cu devorantă nostalgie că poemele sale precum “Seri de iarnă” sau “Frumosul prinţ” nu numai că nu se învechesc, dar trec proba istorică a timpului cu o naturaleţe care îl flatează pe vechiul lor comentator. Mai târziu, când valurile istoriei şi istoricii literari vor trage năvodul, mulţi vor constata cu uimire că mireasma lirică a lui Felix Sima îşi păstrează substanţa şi candoarea.

                                                                                                                                DAN CIACHIR

                                                “Ridică-te, negură”, Râmnicu-Vâlcea, Editura “Conphys”, 1994, p. 93.     

   “Poarta Raiului” este o ediţie bilingvă româno-engleză, de poezie religioasă, de o structură specială, cu un “Cuvânt bun” semnat de P.S. Gherasim Cristea, Episcopul Râmnicului, şi o postfaţă de Constantin Zărnescu. Acesta consideră că “Poarta Raiului” se înalţă din sentinţa teribilă a Eclesiastului: Viaţa şi Moartea se află în puterea limbii”. Iată un proverbial catren: “Numesc poezie/ Partea de vorbire/ Care nu se aude/ Şi nu se scrie…” Fără titlu, poeziile din “Poarta Raiului” sunt adevărate reflexii sacre: “Când am plecat? / Când am sosit?/ Ne paşte zilnic un sfârşit/ Neanunţat şi nezărit…”

                                                                                                                                FLOREA FIRAN

                                                “Profiluri şi structuri literare”, Craiova, “Scrisul Românesc”,2003, p. 235-236.

REFERINŢE CRITICE ÎN VOLUMELE:

 *  Ion Caraion, “Pălărierul silabelor”, Bucureşti “Carte Românească”, 1977, p.

  • Gh. Cârstea; Dorel Constantinescu, Vâlcea. Monografie. Bucureşti, Editura Sport- Turism,1980, p. 258.
  • Costea Marinoiu, “Inscripţii  în cărbune”, Bucureşti, Editura “Eminescu”, 1985, p. 59-63.             
  • Florea Miu, “Cuvinte şi spaţiu”, Craiova, Editura “Ramuri”, 2001, p. 269- 278.
  • Vasile I. Bunea, “Arhitectura erorii”, Bucureşti, Editura “Fiat lux”, 1995, p. 220, 223.
  • Constantin M. Popa, “Clasici şi contemporani”, Craiova, Editura “Scrisul Românesc”, 1987.
  • Ilie Purcaru, “Carte despre olteni”, Craiova, Editura “Scrisul Românesc”, 1987.
  • Cornel Regman, “Noi explorări critice”, Bucureşti, Editura “Eminescu”, 1982.
  • Laurenţiu Ulici, “Prima verba”, vol III, Timişoara, Editura de Vest, 1991.
  • Ion Soare;Aneta Bardşu, “Lumina cărţii la Râmnic”, Râmnicu-Vâlcea, Editura “Conphys”, 2001, p.155-158.
  • Viorel Savin, “Despre starea autografului”, Bacău, Editura “Studion”, 2001, p. 213.
  • Marian Popa, “Istoria literaturii române de azi pe mâine”
  • George Alboiu, “Un poet printre critici”, Bucureşti, Editura “Cartea Românească” ,1979, p.72.
  • Florea Firan, “Profiluri şi structuri literare. Contribuţii la o istorie a literaturii române”, vol. II (M – Z), Craiova, “Scrisul Românesc”, 2003, p.235-236.
  • Artur Silvestri, “Mărturturisirea de credinţă literară”, vol. I, Bucureşti, Editura “Carpathya Press”, 2006, p. 52-53.

 

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Reclame
%d blogeri au apreciat asta: